Schimb de generaţii

Viola Odorata (toporaşi)

În razele soarelui de primăvară

Biserica din Borzeşti


Aşa cum aminteşte şi pisania în slavonă, biserica din Borzeşti a fost construită de Ştefan Voievod împreuna cu fiul său, Alexandru, într-un an, trei luni şi trei zile. Construcţia s-a realizat în stil moldovenesc, remarcându-se prin decoraţia plastică a faţadei.
Lăcaşul de cult are dimensiuni mari şi are faţadele decorate cu ceramică smălţuită şi cărămidă alături de piatră. Trei brâuri verzi de cărămidă smălţuită încing clădirea începând de sub nivelul ferestrelor şi până deasupra ocniţelor mari. Biserica este construită din piatră de râu şi se aseamănă cu celelalte biserici moldoveneşti din perioada Sfântului Ştefan cel Mare. Pentru liant se pare că s-au folosit fie ouă, fie sânge de animal.
Biserica are ferestre mari la pronaos, realizate în stil gotic, două bolţi construite pe sistemul de arcuri şi pandantive ce caracterizează stilul moldovenesc, dar nu are turlă.
În interior, biserica are două bolţi construite pe sistemul de arce şi pandantive în stil moldovenesc, însă ferestrele au împrumutat stilul gotic. Biserica dispune de ornamente de o rară sobrietate şi autentică frumuseţe.
În interior un detaliu frapează ochiul călătorului: mărimea uşii dintre naos şi pronaos. Se spune că această uşă a fost zidită după mărimea scundă a domnitorului Ştefan, având coroana pe cap. Se mai spune că se obişnuia să se facă uşi mici bisericilor pentru a împiedica năvălitorii să intre călare şi să profaneze lăcaşul religios.
În pronaosul dominat de arcade al bisericii se observă o icoană care a fost scrijelită cu sabia de tătari, cu scopul vădit al unei asfel de profanări. În partea stângă, frumos îngrădit cu lemne, un mormânt de marmură din anul 1718 păstrează rămăşitele credincioasei Irina Rosetina, care a făcut numeroase donaţii bisericii şi a dus o viaţă religioasă austeră.
Catapeteasma, turnată în piatră, o dată cu biserica, păstrează pictura de veacuri şi conferă nota de vechime. Greu, foarte greu îţi vine să crezi că, sub masa Sfântului Altar se afla rădăcina stejarului din Borzeşti, de care, spune legenda, a fost spânzurat unul dintre cei mai buni prieteni din copilaria voievodului Ştefan cel Mare.
În momentul de faţă interiorul bisericii este pictat integral de către maestrul Grigore Popescu, pentru a reda vitalitatea şi vivacitatea bisericii. Pe partea interioară a ferestrelor sunt desenate scene din această legendă - spânzurarea lui Mitruţ, în stejar, de către copii ca semn al înfrângerii cetei pe care o conducea şi omorârea lui de către tătari.
În cimitirul Bisericii din Borzeşti este îngropată fiica lui Vasile Alecsandri, Maria Bogdan - după soţ, care a locuit în conacul din imediata apropiere a bisericii.